Simt că lucrurile merg în țara noastră precum în jocul Mafia. Un joc în care o minoritate organizată formează mafia, iar majoritatea neorganizată este formată din: cetățeni, doctori și polițiști. Scopul jocului este acela de a prinde mafioții înainte ca toți locuitorii orașului să fie omorâți.
După ce se stabilesc rolurile, jocul începe asemeni actelor de corupție: ORAȘUL DOARME. Primarul, are rolul de narator și trebuie să fie nepărtinitor și să nu influențeze în vreun fel. Polițiștii, au rolul de a prinde mafioții, nu de a se asocia cu ei. Doctorii trebuie să salveze cetățenii, fără a le cere foloase materiale. Cetățenii, au rolul de a ajuta poliția la prinderea mafioților și de a proteja doctorii în demersurile bune pe care le fac. Partea interesantă este că fiecare jucător cunoaște doar rolul său.
Ei bine, în timp ce cetățenii dorm, primarii spun povești, mafioții acționează, poliția anchetează, iar doctorii salvează. Dar, când orașul se trezește este bine ca fiecare cetățean, indiferent de rolul pe care îl are, să fie atent la ce se discută și să se implice în mod activ în viața comunității. Dacă cetățenii sunt pasivi, mafioții își fac liniștiți treaba, iar orașul are de suferit.
După lungi discuții, acuzații și apărări, toți participanții au dreptul să propună și să voteze cine va ieși afară după fiecare tură a jocului. Dacă vor vota, pot scoate din joc mafioții, iar dacă se vor abține, cetățenii vor pierde jocul încet și sigur.
Se pare că pasivitatea nu ajută nici în joc, nici în viața de zi cu zi. Dacă vrem ca lucrurile să meargă mai bine, este nevoie să ne implicăm. Avem o singură viață de trăit iar dacă ne-am implicat și am făcut ce trebuie, atunci este suficient.