Zilele acestea citeam despre viața lui Thomas Edison. Foarte mulți cunoaștem lucruri despre invențiile lui precum becul cu incandescență, prima distribuție de energie electrică, prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraș și multe altele.
Însă, cel mai mult mi-a atras atenția educația acestuia. După trei luni în școală primară, Edison s-a întors acasă cu o scrisoare de la profesorul său. Scrisoarea era adresată mamei sale și în ea scria: „Fiul dvs. este retardat (întârziat mintal). Așadar, nu poate învăța în instituția noastră.”
A doua zi, mama sa a mers la școală pentru a discuta cu profesorul dar s-a lovit de refuzul acestuia. Înțelegând acest lucru, aceasta și-a dedicat timp să-l învețe acasă. Până la moartea mamei sale, Edison nu a știut ce scria de fapt pe acea scrisoare.
Spre finalul vieții, Thomas Edison afirma: „Mama mea m-a făcut să fiu ceea ce sunt. Era atât de veridică, de sigură în privința mea, și am simțit că există cineva pentru care trebuie să trăiesc, o ființă pe care să nu o dezamăgesc. Dânsa m-a înțeles și mi-a dat posibilitatea să mă dezvolt, urmând întocmai înclinațiile mele.”
Constat că generația actuală are nevoie de cât mai mulți profesori care au vocație și care știu să vadă potențialul din fiecare elev. Iar acest impact va fi și mai mare atunci când părinții vor dedica timp și vor participa în mod activ la educația copiilor.